bugetul.ro: Interesant! Care este de fapt principala problemă a infrastructurii românești - Sebastian Burduja

bugetul.ro: Interesant! Care este de fapt principala problemă a infrastructurii românești

bugetul.ro: Interesant! Care este de fapt principala problemă a infrastructurii românești

burduja4Sebastian Burduja, liderul PACT, a publicat o analiză extrem de interesantă pe republica.ro care arată care este de fapt principala problemă a infrastructurii românești.

„În decursul ultimelor săptămâni, numeroase voci din spațiul public, de la analiști la reprezentanți ai marilor agenţi economici au tras semnale de alarmă în legătură cu un fenomen cu adevărat îngrijorător (şi pentru anterprenori şi pentru noi toţi): prăbuşirea investiţiilor publice.

Cheltuielile statului român cu investițiile în primele şase luni ale anului au scăzut aproape la jumătate faţă de perioada similară a anului 2016. Sunt date oficiale ale Ministerului de Finanțe: 6 miliarde lei (0,7% din PIB) în anul 2017 faţă de 11 miliarde de lei (1,5% din PIB) în anul 2016. Şi asta în condiţiile în care, în aceeași perioadă, deficitul bugetar a crescut de la 3,9 miliarde de lei în 2016 la 6,3 miliarde de lei în prezent.

Nu trebuie să enumerăm toate avantajele pe care investițiile publice le aduc în economie: crearea locurilor de muncă, dezvoltarea infrastructurii, stimularea unor sectoare economice esențiale, precum cel al construcțiilor etc. E suficient pentru oricine să înțeleagă că o țară în care peste 70% din exporturi merg peste spre Vest are nevoie de o autostradă care să conecteze portul Constanța de Nădlac (și/sau de Borș).

Toate aceste argumente par să nu fi fost suficient de convingătoare pentru PSD, care a transmis printr-un reprezentant de vază că prioritatea lor nu o reprezintă autostrăzile: „Autostrăzile pot să mai aștepte (…). Priorităţile PSD sunt salariile și pensiile”, a declarat domnul Eugen Nicolicea în cadrul unei emisiuni cu ceva timp în urmă. În paranteză fie spus, domnul Nicolicea are o viziune foarte interesantă asupra priorităților României, fiind inițiatorul a zeci de amendamente de ciuntire a legilor care asigură independența justiției. Vorbele domnului Nicolicea se regăsesc în totalitate în realitatea economică, acolo unde banii românilor nu merg către investiţii, ci către consum, o rețetă sigură pentru mărirea decalajului pe termen lung dintre România şi țările dezvoltate din UE. Conducătorii noștri, dar şi cetățenii care îi votează trebuie să înțeleagă un adevăr simplu: dacă vrem salarii ca în Germania, trebuie să avem mai întâi infrastructură ca în Germania.

Există o inventariere a nevoilor reale ale României în ceea ce privește infrastructura, iar cifrele ar trebui să ne dea de gândit. O analiză amplă efectuată de Fundația CAESAR în 2015 estimează că necesarul de investiţii al României s-ar ridica undeva în jurul sumei de 120 de miliarde de euro, iar deficitul de finanțare ar fi de aproximativ 74 de miliarde de euro (total nevoi – total disponibil fonduri UE și fonduri de la bugetul de stat). Menționăm doar câteva nevoi majore şi sumele aferente:

– autostrăzi: 13,2 miliarde euro şi deficit de 5,8;

– lucrări de apă-canal: 23,8 miliarde euro, deficit de 16,7;

– căi ferate: 14,3 miliarde euro, deficit de 9,8;

– metrou: 9,8 miliarde, deficit de 8,9.

Așadar, nu avem bani pentru nici măcar jumătate din investițiile în infrastructură de care avem nevoie: autostrăzi, drumurile naționale şi județene, metrou, apă-canal și infrastructură rurală.

Nevoi de investiţii şi fonduri disponibile pentru perioada 2014-2023 (Fundația CAESAR, România în 3D)

Cu toate acesta, concluzia noastră, care poate părea surprinzătoare pentru mulți la prima vedere, este că lipsa banilor nu este de fapt cauza principală a lipsei cronice a infrastructurii din România. Chiar şi cu fondurile diminuate, ca în prezent, se pot realiza lucrări publice de importanță majoră pentru români. De altfel, România este pe primul loc in UE în ceea privește procentul din PIB alocat investiţiilor, în perioada 2003-2013 (atenție, intervalul include perioada marilor tăieri din contextul crizei financiare globale).

Cu toate acesta, concluzia noastră, care poate părea surprinzătoare pentru mulți la prima vedere, este că lipsa banilor nu este de fapt cauza principală a lipsei cronice a infrastructurii din România. Chiar şi cu fondurile diminuate, ca în prezent, se pot realiza lucrări publice de importanță majoră pentru români. De altfel, România este pe primul loc in UE în ceea privește procentul din PIB alocat investiţiilor, în perioada 2003-2013 (atenție, intervalul include perioada marilor tăieri din contextul crizei financiare globale).

Fii primul care comentează

Vă rugăm să vă verificaţi email-ul pentru a vă activa contul.