europunkt: Interviu/ Sebastian Burduja, absolvent Stanford și Harvard: “La jumătatea exerciţiului financiar 2014-2020 rata de absorbţie a fondurilor europene este de 0,7%” - Sebastian Burduja

europunkt: Interviu/ Sebastian Burduja, absolvent Stanford și Harvard: “La jumătatea exerciţiului financiar 2014-2020 rata de absorbţie a fondurilor europene este de 0,7%”

europunkt: Interviu/ Sebastian Burduja, absolvent Stanford și Harvard: “La jumătatea exerciţiului financiar 2014-2020 rata de absorbţie a fondurilor europene este de 0,7%”

tianu.caesarRomânia se confruntă în continuare cu o rată scăzută de absorbție a fondurilor europene. Armonizarea târzie a legislaţiei românești cu normele europene, precum și lipsa unei viziuni pe termen lung, reprezintă doar câteva din cauzele care explică valoarea extrem de scăzută a accesării fondurilor europene.

O imagine de ansamblu este oferită de Sebastian Burduja, doctorand în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) București, Managing Partner al companiei RISE Consortium, platformă globală de investiții dedicată dezvoltării României. Sebastian Burduja este co-fondator și președinte de onoare al Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS), membru fondator al Fundației CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români) și Președinte al Platformei Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT). El este absolvent al unui dublu masterat în Administrarea Afacerilor și în Politici Publice la Harvard Business School, respectiv la Harvard Kennedy School, și deține o diplomă de licență în Științe Politice de la Universitatea Stanford. În prezent este doctorand în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) București. În interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt, Sebastian a analizat obstacolele şi provocările pe care le întâmpină România în vederea accesării fondurilor europene.

Vladimir Adrian Costea: Cum se situează astăzi România, în raport cu celelalte state membre ale UE, în privința accesării fondurilor europene? Cum a evoluat ritmul de accesare al fondurilor europene în România în ultimii ani?

Sebastian Burduja: Înainte de toate, trebuie să pornim de la un principiu economic de bază: economia unei ţări poate creşte sustenabil doar prin investiţii. Investiţiile creează locuri de muncă, duc la dezvoltarea infrastructurii, stimulează sectoare economice esențiale, precum cel al construcțiilor şamd. Potrivit unei analize a Fundației CAESAR din 2016,  necesarul de investiţii al României s-ar ridica undeva în jurul sumei de 120 de miliarde de euro, iar deficitul de finanțare ar fi de aproximativ 74 de miliarde de euro (chiar în contextul unei iluzorii absorbții de 100%). Ei bine, în contextul în care Guvernul României a înjumătăţit cheltuielile cu investiţiile publice, fondurile europene reprezintă o resursă extrem de preţioasă care se află la dispoziţia noastră.

Cu toate acestea, noi nu ştim deloc să o folosim – și parcă suntem tot mai puțin pricepuți, în loc să învățăm din perioada 2007-2013. Suntem la jumătatea exerciţiului financiar 2014-2020. Conform datelor Comisiei Europene, bugetul total al exerciţiului financiar 2014 – 2020 pentru România este de 36,44 miliarde de euro, iar România a cheltuit pentru proiectele selectate 0,7% din fondurile europene disponibile. După ce în exerciţiul financiar trecut am pierdut circa cinci miliarde de euro (mai ales pe POS-Transport și pe POS-Mediu), se pare că acum nu facem decât să repetăm greşelile anilor trecuţi.

Probabil că în a doua parte a anului rata de absorbţie se va îmbunătăţi, acum că au fost acreditate toate autorităţile de management, dar nu m-aş încumeta la prognoze optimiste.

Care sunt factorii care au determinat o astfel de evoluție? Care au fost obstacolele pe care România le-a întâmpinat în privința creșterii ratei de accesare a fondurilor europene? Care sunt soluțiile?

Cred că există mai mulţi factori care au stat la baza eşecurilor noastre privind absorbţia fondurilor europene. Pe de-o parte, vorbim de o capacitate slabă a autorităţilor de a pregăti şi implementa proiecte eligibile pentru a fi finanțate prin fonduri europene nerambursabile. Încă nu știm să gândim strategic, încă regăsim strategii de dezvoltare luate cu copy-paste de la o localitate la alta, încă numărăm pe degetele de la două mâini strategiile de dezvoltare făcute ca la carte (cu o listă clară de priorități și proiecte, cu linii de finanțare posibile etc.). Încă ne blocăm în birocrație, fără să gândim creativ (de ex., prin desfășurarea din timp a procedurilor de achiziție publică, incluzând clauze suspensive). Încă nu avem o resursă umană pregătită să gândească și să implementeze proiecte complexe finanțate din fonduri europene – pentru că nu există criterii clare de angajare, pentru că oamenii buni sunt scumpi (ingineri, manageri de proiect, economiști, juriști etc.), pentru că nu există un sistem clar de promovare pe bază de muncă și de merit.

Pe de altă parte, nici sistemul nu asigură un sprijin consistent beneficiarilor de fonduri europene. În organismele intermediare și în autoritățile de management aferente diverselor programe operaționale, puțini sunt cei gata să-și asume răspunsuri clare la nelămuririle și problemele solicitanților/beneficiarilor de fonduri. Ghidurile sunt adesea scrise prost și vag, frica de „controale” este paralizantă, iar principul „mai bine nu mă risc” este respectat întocmai de un număr mare de birocrați. Pe partea de control, s-a mers adesea dincolo de ceea ce ar fi fost rezonabil, impunându-se corecții drastice chiar în cazurile unde erorile erau minore sau erau clar cauzate de o lipsă de instruire, nu de rele intenții. A se revedea și toate spețele corecțiilor rezultate din aplicarea OUG 34/2006, o ordonanță cu multe lacune în raport cu normele europene, lacune adresate abia prin OUG 66/2011.

Există de multe ori percepția, bazată pe date și exemple cât se poate de reale, că suntem „mai catolici decât Papa” atunci când vine vorba de procedurile aferente implementării proiectelor finanțate din fonduri europene. Exemplul tipic e cel al ordinului de cheltuieli eligibile, care definește explicit pe ce se pot cheltui banii. De aceea, pe POR 2007-2013, avem școli reabilitate cu dotări de ultimul răcnet, dar cu băncile/scaunele folosite de 30 de ani… pentru că nu au fost incluse în ordinul de cheltuieli eligibile. Astfel de situații se pot evita ușor urmând ceea ce alte State Membre deja au făcut (de ex., Spania), stipulând că toate cheltuielile justificate și rezonabile aferente unui proiect sunt eligibile.

În studiul Băncii Mondiale din 2012-2014 cu privire la Programul Operațional Regional, coordonat alături de Marcel Ionescu-Heroiu și o echipă de specialiști români și străini de top, am propus mai multe soluții pentru deblocarea și fluidizarea sistemului absorbției de fonduri europene. Măsurile sugerate de noi includ: accelerarea delegării de atribuții de la Autoritatea de Management la Organismele Intermediare, pentru scurtarea timpilor necesari prelucrării cererilor de finanțare/rambursare și a altor solicitări; implementarea de urgență a unui sistem informatic pentru interacțiunile dintre beneficiari-OI-AM; folosirea pe scară largă a contractelor standard de tip FIDIC, în special FIDIC-galben pentru lucrări de infrastructură complexe, unde au existat multiple conflicte între proiectant și executant; creșterea calității documentației tehnice; îmbunătățirea mecanismelor de monitorizare și evaluare la nivel de proiect și de program.

O altă soluție simplă este schimbul de bune practici între beneficiari. Cu toate constrângerile sistemului românesc, există mai multe exemple de autorități locale care au reușit performanțe remarcabile. Este cunoscut exemplul municipiului Alba Iulia care a atras aproape 150 de milioane de euro, iar rezultatele se văd – numărul de turişti a crescut de peste 10 ori în ultimii 10 ani. Primăria Alba Iulia a reușit aceste performanțe printr-o unitate specială dedicată proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile. Aceste practici ar trebui adoptate în toată țara, iar diseminarea lor ar fi o soluție rapidă și ieftină.

Cine sunt cei vinovați pentru valoarea scăzută a accesării fondurilor europene?

Vina aparţine în primul rând decidenţilor politici de la nivel central. România a pierdut sume importante din fonduri europene din cauza unor întârzieri nepermise de punere în acord a legislaţiei românești cu normele europene (exemplul OUG 34/2006 – OUG 66/2011 este doar unul dintr-o listă lungă). Guvernul României nu este capabil să gândească pe termen mediu și lung, să pregătească din timp aceste cicluri de finanțare și să aibă un sistem de proceduri clare și transparente pentru toți solicitanții/beneficiarii de fonduri europene. Se generează în schimb un cerc vicios al neîncrederii – posibilii solicitanți nu cred că pot accesa fonduri fără anumite „intervenții”, nu există mecanisme reale de sprijinire a solicitanților/beneficiarilor, există în schimb un număr foarte mare de controale (adesea acestea sunt efectuate de persoane care nu înțeleg aspectele tehnice ale unui proiect). Nu în ultimul rând, fondurile europene sunt la concurență cu fondurile de la bugetul de stat (de ex., prin PNDL – Programul Național de Dezvoltare Locală), care vin în condiții mult mai flexibile pentru autoritățile locale. Finanțăm astfel cu bani scumpi de la buget, fără criterii de selecție strategice și transparente, proiecte de infrastructură care ar putea fi eligibile pentru a fi finanțate din fonduri nerambursabile de la UE.

Care sunt provocările pe care le identificați în acest moment? Care sunt măsurile pe care le considerați oportune în vederea creșterii ratei de accesare a fondurilor europene?

În primul rând, fondurile europene înseamnă un potenţial imens de finanţare despre care se vorbeşte prea puţin. În acest moment Guvernul se preocupă cu tot felul de probleme, precum split TVA sau nivelul accizelor, când o mare parte din necesarul de investiţii al României poate fi asigurat din bani europeni. Cred că absorbţia fondurilor europene ar trebui să reprezinte o prioritate zero pentru România, iar performanțele în acest domeniu să fie monitorizate de un delivery unit aflat în directa coordonare a prim-ministrului.

În al doilea rând, vorbim de lipsa de asumare a responasbilităţii: din nou vechea meteahnă românească a fugii de răspundere. Există ministere cu performanţe foarte reduse în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene, dar conducătorii politici ai acestora nu răspund în niciun fel pentru dezastrul lăsat în urmă. Unii dintre ei au fost recompensați la vot cu mandate de parlamentar. Cetățenii trebuie să înțeleagă că incompetența în atragerea fondurilor europene este echivalentă cu frânarea dezvoltării României.

În al treilea rând, avem mari dificultăţi provocate de întârzierea implementării sistemelor informatice sau de proasta lor funcţionare. Este de vorba de mySMIS, desigur, sistemul de schimb electronic de date – între beneficiari și autoritatea de management, organismul intermediare etc. Povestea mySMIS e lungă și tipică pentru incompetența birocrației românești – o idee bună și necesară (în 2007-2013 am adunat munți de hârtii în OI-uri și AM-uri) sfârșită prost. Totul trebuia să fie gata până cel târziu la 31 decembrie 2014, însă sistemul a fost declarat inoperabil la acea dată. În 2015 s-a decis recrearea de la zero a sistemului MySMIS, dar problemele au contiunat, întrucât mulţi beneficari s-au plâns de faptul că acesta s-a blocat în mai multe rânduri. Ştiu că inclusiv Europunkt s-a preocupat de funcţionarea acestui a sistem, dezvoltat se pare de direcţiile de specialitate în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicații Speciale. Acest sistem trebuie să meargă ceas – și asta cât mai repede.

Nu în ultimul rând, Uniunea Europeană a avertizat de multe ori că pune mult mai mult accent pe impact în ciclul de finanțare 2014-2020. Contează așadar nu doar absorbția în sine, ci și ceea ce reușim (sau nu reușim) să facem cu banii. Pentru asta trebuie să avem un sistem de monitorizare și evaluare foarte bine pus la punct, atât la nivel de proiect (indicatorii aferenți fiecărei investiții), cât și la nivel de program (ne atingem sau nu țintele asumate). Altfel, ne vom trezi din nou cu blocaje și corecții.

Fii primul care comentează

Vă rugăm să vă verificaţi email-ul pentru a vă activa contul.