Întoarcerea creierelor. Mission: possible! - Sebastian 'Tianu' Burduja

Gândul.info: Întoarcerea creierelor. Mission: possible!

Gândul.info: Întoarcerea creierelor. Mission: possible!

l

Cei mai buni nouă studenţi români în străinătate au fost premiaţi marţi seară la Palatul Parlamentului într-o ceremonie specială, organizată pentru al patrulea an consecutiv de Liga Studenţilor Români în Străinătate (LSRS), la care au participat peste 500 de studenţi români care învaţă în Europa, Asia sau pe continentul Nord-american.

Tinerii au performanţe remarcabile în medicină, matematică, informatică sau biologie în cadrul unora dintre cele mai prestigioase universităţi din lume.

Oarecum surprinzător, dorinţa cea mai mare a studenţilor plecaţi la studii în străinătate este să se întoarcă în România.

Veniţi de la sute de kilometri depărtare, studenţii români au lansat un apel către autorităţile de la Bucureşti să-i primească acasă şi să profite de experienţa lor.

"În fiecare an am lansat propunerea către autorităţi să ne dea şansa să contribuim la viitorul acestei ţări. Cu regret am observat de fiecare dată că entuziasmul şi promisiunile durau, ca orice minune, cel mult trei zile. Apoi se reinstala trista anormalitate a societăţii româneşti şi apărea zidul de blazare, cinism şi scepticism de care ne-­am lovit cu toţii la un moment sau altul", a spus Sebastian Burduja, fondatorul LSRS, absolvent al Universităţilor Stanford şi Harvard, iar în prezent consultant la Banca Mondială.

"De la indiferenţă la teamă sau neîncredere, replicile ne sunt cunoscute: "Oricum nu se schimbă nimic", "Îmi sunteţi dragi, dar sunteţi naivi, măi copii", "Ce să mai căutaţi în România?" şi poate cea mai dureroasă reacţie -"N-­avem nevoie şi nici loc de voi", a continuat Burduja.

Smart Diaspora, strategia tinerilor de reîntoarcere în România

Anul acesta, tinerii au venit cu ceva în plus în afară de apeluri verbale, şi anume cu o strategie scrisă - Smart Diaspora, prin care propun transformarea României într-­o destinaţie de carieră pentru studenţii şi absolvenţii universităţilor de top.

Înainte să scrie strategia, tinerii au studiat programele de "brain regain" din ţări precum Brazilia, China, Malaezia sau Polonia, unde reîntoarcerea studenţilor performanţi a fost posibilă.

Unul dintre paşii propuşi de Smart Diaspora pentru a facilita reîntoarcerea "creierelor" în România este introducerea recrutarii online pentru candidaţii aflaţi în străinătate pentru posturile din administraţia publică. De asemenea, studenţii propun deduceri fiscale pentru o perioadă determinată pentru cei care aleg să se întoarcă în România, dar şi programe de burse şi intership-uri după modelul modelul "White House Fellows" din SUA.

"Scopul Smart Diaspora nu este de a impune revenirea în ţară ca pe o datorie, ci iniţiativa noastră doreşte să ofere o alegere reală şi avizată prin crearea condiţiilor ca tinerii români din străinătate să afle şi să poată beneficia de oportunităţile de dezvoltare profesională în România", a explicat Sebastian Burduja.

Gruia Bădescu: "Bucureştiul nu este iubit"

Gala LSRS a premiat cei mai buni studenţi de la categoriile: Europa universitar, Europa post universitar, America de Nord- universitar, America de Nord post-universitar, Alte continente, România, Erasmus şi Arte.

"Anul acesta am introdus un premiu special pe arte pentru că sunt mulţi studenţi talentaţi şi e cumva nedrept şi complicat să compari un student care e bun la pictură cu unul care studiază un leac pentrru cancer", arată Sebastian Burduja. Pentru categoria Arte, studenţii au dedicat premiul regizorului Sergiu Nicolaescu.

Nu toţi cei opt finalişti au reuşit să ajungă la ceremonia de premiere, însă au transmis mesaje video pentru participanţii prezenţi în sală.

Gruia Bădescu, 29 de ani, este unul dintre puţinii premiaţi care a venit la Bucureşti pentru a participa la gală. În prezent doctorand la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, Gruia a fost ales studentul anului la categoria "Europa post-universitar". Studiază reconstrucţia arhitecturală şi reconcilierea postconflict din oraşele distruse de război. Chiar dacă a plecat imediat după terminarea liceului "Dimitrie Cantemir" să studieze în străinătate, Gruia s-a întors în România în urmă cu trei ani şi a înfiinţat o asociaţie prin care voia să pună capăt distrugerilor şi dezvoltării haotice şi absurde din Capitală, dar şi din alte oraşe.

"În 2009 am simţit nevoia să mă întorc pentru că vedeam degradarea mediului construit în Bucureşti, care pe mine mă deranja foarte mult. Bucureştiul este un oraş agresat, traumatizat şi neiubit. Dacă ar fi iubit de populaţia lui, atunci oamenii ar cere altceva şi de la primari şi de la dezvoltatori. În momentul în care oamenii ar cere anumite lucruri public, atunci cred că s-ar schimba ceva", a declarat pentru gândul Gruia.

Articol publicat în Gândul.info

Continuarea articolului: Întoarcerea creierelor: mission possible

Fii primul care comentează

Vă rugăm să vă verificaţi email-ul pentru a vă activa contul.