Monitorul de Neamţ: "Am făcut din întoarcerea românilor acasă un ţel" - Sebastian Burduja

Monitorul de Neamţ: "Am făcut din întoarcerea românilor acasă un ţel"

Monitorul de Neamţ: "Am făcut din întoarcerea românilor acasă un ţel"

ti.roReporter: Ati vorbit des despre revenirea acasă a românilor plecati peste hotare. Ei nu vor reveni fără a avea locuri de muncă si salarii decente.... 
Sebastian Burduja: Într-un judet în care avem în jur de 70.000 de angajati, sînt tot atîtia nemteni plecati la muncă peste hotare si 6.235 de copii care au cel putin unul din părinti plecat în străinătate. Am vorbit cu mii de tineri, iar cei mai multi recunosc că vor să plece din România după ce termină studiile. Este una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă Neamtul, în special, si România, în general. Am făcut din întoarcerea românilor acasă un tel. Eu însumi sînt un tînăr care după ce a studiat si muncit în SUA m-am întors să fac ceva pentru România. Pentru asta am înfiintat Liga Studentilor Români din Străinătate, cea mai mare organizatie românească globală, avînd peste 13.000 de membri si filiale în peste 40 de tări. Prin această organizatie am ajutat mii de tineri români să studieze la cele mai prestigioase universităti din lume si să se întoarcă acasă. Totodată, prin Fundatia CAESAR pe care am înfiintat-o alături de peste 2.000 de experti români din tară si din străinătate am pus la dispozitia Presedintiei o strategie pentru valorificarea resurselor diasporei si aducerea românilor înapoi acasă. Problema salariilor mici si a locurilor de muncă are o singură solutie: investitiile. După ce am lucrat timp de trei ani si jumătate la Banca Mondială, la Washington, am remarcat o deschidere foarte mare a marilor companii fată de România. Însă nimeni nu le vorbeste despre Neamt si despre uriasele oportunităti (oameni bine pregătiti, taxe scăzute, agricultură curată, resurse naturale) pe care le poate oferi. Este motivul pentru care am lansat un portal, chooseneamt.com, care se adresează investitorilor străini si promovează judetul. E primul astfel de instrument de atragere a investitorilor în Neamt. 

Rep.: O altă conditie e accesul la un sistem de sănătate adecvat. Or' spitalele sînt asa cum sînt, iar despre subfinantare si lipsa cronică de personal doar auzim mereu fără a ne arăta cineva si care sînt solutiile... 
S.B.: Solutiile pe care le propun sînt îndrăznete, pe care restul partidelor nu au curajul să le aducă în dezbatere, din teama de a pierde voturi. Aceste solutii se regăsesc în programul politic «România pe bune». O solutie ar fi liberalizarea pietei asigurărilor de sănătate. În momentul de fată, avem o singură institutie care monopolizează gestionarea baniilor din contributiile noastre pentru sănătate, CNAS. Este un mamut anchilozat de jocuri politice si de interesele meschine ale celor care o conduc vremelnic. Pentru ca această institutie să poată fi mai performantă este necesară introducerea competitiei. Sînt de acord ca la un nivel minimal contributiile pentru sănătate să meargă la o casă de asigurări de sănătate de stat pentru acoperirea serviciilor de bază, dar restul contributiei poate merge foarte bine si către case de asigurări private care ar impune noi standarde de calitate a serviciilor. 

„Tinerii vor reveni acasă atunci cînd vom avea o Românie pe bune“ 

Rep.: Tinerii nu vor reveni dacă nu îsi vor putea instrui copiii într-un sistem de învătămînt performant. Conditiile sînt însă încă sub media europeană: dotări, pregătire si salarizare a dascălilor etc. Care ar fi solutiile? 
S.B.: Solutiile pe care le propun pentru un sistem de învătămînt modern sînt de asemenea solutii radicale. Remarc că, după reforma lui Spiru Haret si reforma comunistă, nu a existat nicio reformă a educatiei prin care învătămîntul să se adapteze realitătilor si cerintelor de pe piata muncii din secolul XXI. Îmi doresc un sistem educational care să aibă în centrul său elevul. Arhitectura curriculară trebuie modificată în profunzime, iar programul meu prevede materii la alegere în proportie de 30% si maxim 30 de ore/săptămînă în scoală. De asemenea, pentru profesori vreau o carieră didactică pe bune: 1.000 de euro brut în loc de 1.000 lei net venituri. Totodată, sustin desfiintarea titularizării, care nu face decît să tină în loc niste profesori care nu mai sînt încurajati în nici un fel să se pregătească în continuare. La fel, sînt pentru reformarea inspectoratelor scolare. Rep.: Există si teoria potrivit căreia nu se doreste ca tinerii să rămînă sau să revină în România. Să fim adică si în cazul resursei umane exportatori la preturi minime. Cum comentati? 
S.B.: Cred că este de datoria liderilor unui stat să facă tot ce le stă în putintă pentru a le asigura cetătenilor conditiile pentru a munci si a trăi decent în propria tară. Tinerii pleacă să muncească în străinătate pentru că nu au nici o alternativă în tară, iar acesta este rezultatul unor guvernări dezastruoase ale acelorasi partide politice. Există tineri români care lucrează la cele mai prestigioase companii din lume, pe functii de conducere. Un profesor de la Harvard pe care l-am cunoscut spunea: „Pentru mine, a fi român este echivalent cu a fi inteligent“. Tinerii vor reveni acasă atunci cînd vom avea o Românie pe bune. Iar această Românie depinde de fiecare dintre noi. Nu trebuie să mai aruncăm vina pe altii si să credem toate teoriile conspirationiste. Trebuie să ne asumăm destinul nostru ca tară si popor, iar pe 11 decembrie să facem istorie si să alegem primul deputat independent după 1990, chiar aici, la noi, în Neamt.

Articol apărut pe site-ul Mont.ro.

Fii primul care comentează

Vă rugăm să vă verificaţi email-ul pentru a vă activa contul.