Sebastian Burduja ne preda lectia implicarii invatata in sua - Sebastian 'Tianu' Burduja

cariereonline.ro: Sebastian Burduja ne preda lectia implicarii invatata in sua

cariereonline.ro: Sebastian Burduja ne preda lectia implicarii invatata in sua

t

Sebastian Burduja abia a împlinit 30 de ani, dar are un CV plin. A făcut studii la Stanford și Harvard, stagii la ONU în Geneva și National Endowment for Democracy (NED) în Washington DC și a lucrat în ultimii trei ani la Banca Mondială. În paralel, a co-fondat Liga Studenților Români din Străinătate și Fundația C.A.E.S.A.R. (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români) și a publicat o carte despre democrație și anticorupție în România postcomunistă.

Sebastian Burduja abia a împlinit 30 de ani, dar are un CV plin. A făcut studii la Stanford și Harvard, stagii la ONU în Geneva și National Endowment for Democracy (NED) în Washington DC și a lucrat în ultimii trei ani la Banca Mondială. În paralel, a co-fondat Liga Studenților Români din Străinătate și Fundația C.A.E.S.A.R. (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români) și a publicat o carte despre democrație și anticorupție în România postcomunistă. - See more at: http://www.cariereonline.ro/articol/sebastian-burduja-ne-preda-lectia-implicarii-invatata-sua#sthash.eEFRYAka.dpuf

După 11 ani în America, Sebastian Burduja se întoarce în România la începutul anului 2016, definitiv, pentru a se implica total în conducerea fundației C.A.E.S.A.R. și a pune umărul la schimbarea mediului public. Cum vrea să facă asta, aflaţi într-un interviu pe care l-a acordat în exclusivitate pentru Revista Cariere.

Când ne-­am întâlnit, cu câteva ore înaintea lansării publice a inițiativei legislative „i74” a fundației, Sebastian Burduja tocmai se întorsese de la Piatra Neamț, orașul copilăriei sale. Deși încă lucrează pentru instituția financiară internațională și locuiește în Statele Unite, ultimele două săptămâni le-­a petrecut în întâlniri cu autorități locale din mai multe județe ale României, cărora le-­a explicat ce oportunități de finanțare prin fonduri europene sau publice au. „Asta a fost visul meu: să lucrez în Statele Unite, dar pentru România", spune tânărul.

În ultimii trei ani a petrecut jumătate din timp la Washington și jumătate în țara în care a crescut. Acum se pregătește să renunțe la job pentru a se muta, împreună cu soția americancă și fetița de trei luni, la București. Planul a fost oricum de la început să se întoarcă în țară.

„Am plecat cu întrebarea asta care încă mă obsedează: ce s­-a întâmplat greșit la noi în țară, de ce am pornit de la un nivel relativ similar cu alte țări din regiune și am ajuns unde suntem astăzi, mai jos, categoric, decât Polonia sau Ungaria. Planul a fost să­-mi găsesc soluții la întrebarea asta: ce s­-a întâmplat greșit în România și să mă întorc să văd ce pot să fac eu”, a declarat Sebastian Burduja pentru Revista Cariere..

Cea mai mare nevoie a României în momentul acesta este o alternativă politică, spune el. „Se pot face multe lucruri în societatea civilă, în mediul privat și în organisme internaționale, dar până la urmă rămâi în pixul unui ministru, unui primar, unui parlamentar”. Crede că în contextul de astăzi un partid nou înființat ar putea intra în Parlament și în noiembrie 2016. Nu exclude nici intrarea sa în politică, „în contextul în care mai mulți colegi de generație o să­-și asume acest pas și avem o șansă”.

O inițiativă pentru parlamentari mai responsabili

Din 5 ianuarie, Sebastian vrea să se ocupe doar de Fundația CAESAR, proiectul său de suflet: „Vrem să o creștem, vrem să devină un think ­tank adevărat, credibil, solid, care furnizează idei în spațiu public. Și vrem să schimbăm ceva aici”.

Fundația a fost mai întai, din 2011, un proiect în cadrul Ligii Studenților Români din Străinătate. De un an, are statut propriu și trei obiective: să creeze o comunitate de experți români din țară și din străinătate, să propună soluții,­ bune practici globale ancorate în context românesc și să aibă și o componentă de acțiune civică, pe modelul a ceea ce se întâmplă în America. În ultima jumătate de an, circa 300 de experți au lucrat la primul proiect major, o initiațivă cetățenească prin care să schimbe statutul parlamentarilor.

„Am avut ideea aceasta de a pune în discuție o inițiativă cetățenească, ne­-am consultat mult în cadrul grupului care sunt temele importante pentru România și ne­-am oprit asupra acestui statut al deputaților și senatorilor, în contextul în care Parlamentul a ajuns la o cotă de încredere foarte scăzută, nu trece o săptămână fără o știre despre diverse abuzuri: angajarea rudelor, cheltuieli nejustificate, birouri parlamentare pe care nu se plătește nicio chirie, dar pe care se încasează bani, vot secret la imunitate, nu se știe cine apără pe cine, nu știm cum votează cei care ar trebui să ne reprezinte”, spune Sebastian Burduja. Practic, vor să modifice Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor și Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială în sensul responsabilizării deputaților și senatorilor față de cetățean. Dacă proiectul se transformă în lege, parlamentarii vor fi penalizați dacă lipsesc de la dezbateri, diurnele vor fi fixate doar pe baza documentelor justificative, iar votul nu va mai fi secret.

Ceea ce și­-au propus nu va fi ușor, iar Sebastian Burduja recunoaște că premisele nu sunt toate bune. În ultimii 25 de ani au fost doar 6 inițiative de acest fel, două au intrat în Parlament și niciuna nu a fost aprobată.

„Niciodată nu s­-a materializat vreuna în lege și toate au fost făcute cumva în regim sindical, pe rețele profesionale. Tema pe care ne­-am ales­-o e foarte sensibilă. Practic, noi punem presiune pe Parlament să­-și constrângă singur anumite beneficii. Sau să devină mai transparent, mai responsabil. Dar, contextul este pozitiv în societatea civilă. Noi credem că lumea se poate mobiliza să strângă aceste 100.000 de semnături necesare sau mai multe. Sunt momentele Roșia Montană, noiembrie 2014, susținerea doctorului Arafat, care au coagulat societatea civilă, chiar dacă unii au încercat să le politizeze. Oamenii au ieșit în stradă independent de cauze politice. Și din toată societatea. Pentru noi este un lucru foarte bun că lucrurile se întâmplă, că putem avea susținere la nivelul cetățenilor. Există apoi, tot dinspre societatea civilă, sentimentul asta că așa nu se mai poate. Noi credem că în contextul în care reușim să strângem semnături multe, Parlamentul va fi obligat să țină cont de vocea cetățeanului. Va exista o presiune publică și vom face tot posibilul să îi expunem cu nume și prenume pe cei care susțin sau nu susțin aceste idei și în contextul asta să treacă. Având în vedere și contextul anului 2016, an cu alegeri, poate e o șansă pentru Parlamentul României, pentru parlamentari, să se poziționeze de partea dreptății. Ca să-­și creeze capital pentru 2016”, explică tânărul activist.

Un alt obstacol pentru Sebastian Burduja și pentru ceilalți tineri experți care vor să schimbe România, începând cu clasa politică este starea de spirit a oamenilor obișnuiți, ceea ce Sebastian numește „maladia scepticismului cronic”. „Suntem dezamăgiți, după 25 de ani, mai ales de mediul public, de politic și parcă nu ne vine să credem când cineva face lucrurile pentru că îi pasă și se implică sau că nu există alte interese, financiare, politice sau de altă natură. Trebuie să mai treacă timp, eu zic că asta e singura rețetă și trebuie să ne apropiem noi între noi, să începem să avem încredere unii în alții. Mișcările civice, societatea civilă, ONG-­urile sunt vitale în a conecta oamenii. Trebuie să ardem etapele, dar ne putem apropia unii de alții mai ușor, ne putem mobiliza mai ușor prin social media, new media. Fără elementul asta al încrederii reciproce nu putem crește ca societate pentru că orice inițiativă nouă va fi sugrumată din fașă”.

Articol apărut în publicația www.cariereonline.ro, de  Luiza Gireadă

Luiza Gireadă

Continuarea articolului: sebastian-burduja-ne-preda-lectia-implicarii-invatata-sua

Sebastian Burduja ne predă lecția implicării, învățată în SUA - See more at: http://www.cariereonline.ro/articol/sebastian-burduja-ne-preda-lectia-implicarii-invatata-sua#sthash.eEFRYAka.dpuf

Când ne-­am întâlnit, cu câteva ore înaintea lansării publice a inițiativei legislative „i74” a fundației, Sebastian Burduja tocmai se întorsese de la Piatra Neamț, orașul copilăriei sale. Deși încă lucrează pentru instituția financiară internațională și locuiește în Statele Unite, ultimele două săptămâni le-­a petrecut în întâlniri cu autorități locale din mai multe județe ale României, cărora le-­a explicat ce oportunități de finanțare prin fonduri europene sau publice au. „Asta a fost visul meu: să lucrez în Statele Unite, dar pentru România", spune tânărul.

În ultimii trei ani a petrecut jumătate din timp la Washington și jumătate în țara în care a crescut. Acum se pregătește să renunțe la job pentru a se muta, împreună cu soția americancă și fetița de trei luni, la București. Planul a fost oricum de la început să se întoarcă în țară.

„Am plecat cu întrebarea asta care încă mă obsedează: ce s­-a întâmplat greșit la noi în țară, de ce am pornit de la un nivel relativ similar cu alte țări din regiune și am ajuns unde suntem astăzi, mai jos, categoric, decât Polonia sau Ungaria. Planul a fost să­-mi găsesc soluții la întrebarea asta: ce s­-a întâmplat greșit în România și să mă întorc să văd ce pot să fac eu”, a declarat Sebastian Burduja pentru Revista Cariere..

Cea mai mare nevoie a României în momentul acesta este o alternativă politică, spune el. „Se pot face multe lucruri în societatea civilă, în mediul privat și în organisme internaționale, dar până la urmă rămâi în pixul unui ministru, unui primar, unui parlamentar”. Crede că în contextul de astăzi un partid nou înființat ar putea intra în Parlament și în noiembrie 2016. Nu exclude nici intrarea sa în politică, „în contextul în care mai mulți colegi de generație o să­-și asume acest pas și avem o șansă”.

O inițiativă pentru parlamentari mai responsabili

Din 5 ianuarie, Sebastian vrea să se ocupe doar de Fundația CAESAR, proiectul său de suflet: „Vrem să o creștem, vrem să devină un think ­tank adevărat, credibil, solid, care furnizează idei în spațiu public. Și vrem să schimbăm ceva aici”.

Fundația a fost mai întai, din 2011, un proiect în cadrul Ligii Studenților Români din Străinătate. De un an, are statut propriu și trei obiective: să creeze o comunitate de experți români din țară și din străinătate, să propună soluții,­ bune practici globale ancorate în context românesc și să aibă și o componentă de acțiune civică, pe modelul a ceea ce se întâmplă în America. În ultima jumătate de an, circa 300 de experți au lucrat la primul proiect major, o initiațivă cetățenească prin care să schimbe statutul parlamentarilor.

„Am avut ideea aceasta de a pune în discuție o inițiativă cetățenească, ne­-am consultat mult în cadrul grupului care sunt temele importante pentru România și ne­-am oprit asupra acestui statut al deputaților și senatorilor, în contextul în care Parlamentul a ajuns la o cotă de încredere foarte scăzută, nu trece o săptămână fără o știre despre diverse abuzuri: angajarea rudelor, cheltuieli nejustificate, birouri parlamentare pe care nu se plătește nicio chirie, dar pe care se încasează bani, vot secret la imunitate, nu se știe cine apără pe cine, nu știm cum votează cei care ar trebui să ne reprezinte”, spune Sebastian Burduja. Practic, vor să modifice Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor și Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială în sensul responsabilizării deputaților și senatorilor față de cetățean. Dacă proiectul se transformă în lege, parlamentarii vor fi penalizați dacă lipsesc de la dezbateri, diurnele vor fi fixate doar pe baza documentelor justificative, iar votul nu va mai fi secret.

Ceea ce și­-au propus nu va fi ușor, iar Sebastian Burduja recunoaște că premisele nu sunt toate bune. În ultimii 25 de ani au fost doar 6 inițiative de acest fel, două au intrat în Parlament și niciuna nu a fost aprobată.

„Niciodată nu s­-a materializat vreuna în lege și toate au fost făcute cumva în regim sindical, pe rețele profesionale. Tema pe care ne­-am ales­-o e foarte sensibilă. Practic, noi punem presiune pe Parlament să­-și constrângă singur anumite beneficii. Sau să devină mai transparent, mai responsabil. Dar, contextul este pozitiv în societatea civilă. Noi credem că lumea se poate mobiliza să strângă aceste 100.000 de semnături necesare sau mai multe. Sunt momentele Roșia Montană, noiembrie 2014, susținerea doctorului Arafat, care au coagulat societatea civilă, chiar dacă unii au încercat să le politizeze. Oamenii au ieșit în stradă independent de cauze politice. Și din toată societatea. Pentru noi este un lucru foarte bun că lucrurile se întâmplă, că putem avea susținere la nivelul cetățenilor. Există apoi, tot dinspre societatea civilă, sentimentul asta că așa nu se mai poate. Noi credem că în contextul în care reușim să strângem semnături multe, Parlamentul va fi obligat să țină cont de vocea cetățeanului. Va exista o presiune publică și vom face tot posibilul să îi expunem cu nume și prenume pe cei care susțin sau nu susțin aceste idei și în contextul asta să treacă. Având în vedere și contextul anului 2016, an cu alegeri, poate e o șansă pentru Parlamentul României, pentru parlamentari, să se poziționeze de partea dreptății. Ca să-­și creeze capital pentru 2016”, explică tânărul activist.

Un alt obstacol pentru Sebastian Burduja și pentru ceilalți tineri experți care vor să schimbe România, începând cu clasa politică este starea de spirit a oamenilor obișnuiți, ceea ce Sebastian numește „maladia scepticismului cronic”. „Suntem dezamăgiți, după 25 de ani, mai ales de mediul public, de politic și parcă nu ne vine să credem când cineva face lucrurile pentru că îi pasă și se implică sau că nu există alte interese, financiare, politice sau de altă natură. Trebuie să mai treacă timp, eu zic că asta e singura rețetă și trebuie să ne apropiem noi între noi, să începem să avem încredere unii în alții. Mișcările civice, societatea civilă, ONG-­urile sunt vitale în a conecta oamenii. Trebuie să ardem etapele, dar ne putem apropia unii de alții mai ușor, ne putem mobiliza mai ușor prin social media, new media. Fără elementul asta al încrederii reciproce nu putem crește ca societate pentru că orice inițiativă nouă va fi sugrumată din fașă”.

- See more at: http://www.cariereonline.ro/articol/sebastian-burduja-ne-preda-lectia-implicarii-invatata-sua#sthash.eEFRYAka.dpuf
După 11 ani în America, Sebastian Burduja se întoarce în România la începutul anului 2016, definitiv, pentru a se implica total în conducerea fundației C.A.E.S.A.R. și a pune umărul la schimbarea mediului public. Cum vrea să facă asta, aflaţi într-un interviu pe care l-a acordat în exclusivitate pentru Revista Cariere. - See more at: http://www.cariereonline.ro/articol/sebastian-burduja-ne-preda-lectia-implicarii-invatata-sua#sthash.eEFRYAka.dpuf
După 11 ani în America, Sebastian Burduja se întoarce în România la începutul anului 2016, definitiv, pentru a se implica total în conducerea fundației C.A.E.S.A.R. și a pune umărul la schimbarea mediului public. Cum vrea să facă asta, aflaţi într-un interviu pe care l-a acordat în exclusivitate pentru Revista Cariere. - See more at: http://www.cariereonline.ro/articol/sebastian-burduja-ne-preda-lectia-implicarii-invatata-sua#sthash.eEFRYAka.dpuf

Fii primul care comentează

Vă rugăm să vă verificaţi email-ul pentru a vă activa contul.