UPDATE ROMÂNIA Sebastian Burduja: Atunci când ți s-a dat mult, trebuie să dai mult înapoi - Sebastian 'Tianu' Burduja

Agerpres: UPDATE ROMÂNIA Sebastian Burduja: Atunci când ți s-a dat mult, trebuie să dai mult înapoi

Agerpres: UPDATE ROMÂNIA Sebastian Burduja: Atunci când ți s-a dat mult, trebuie să dai mult înapoi

s

Sebastian Burduja, absolvent de Stanford și Harvard, spune că mulți dintre tinerii care vor să studieze în străinătate sunt descurajați de mitul potrivit căruia cei primiți la universități de top ar trebui să fie "cel puțin savanți de renume mondial, în devenire", când, în realitate, calitățile principale de care au nevoie sunt forța de muncă și îndrăzneala.

Tânărul de 29 de ani, unul dintre fondatorii Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS), demonstrează că un absolvent a două instituții considerate superlativele educației poate simți dorul de casă și are un nume special dat de prieteni — Tianu. Sebastian (Tianu) Burduja a fost admis la Stanford în 2004, iar studiile la prestigioasa universitate americană au însemnat o provocare majoră.

"În primul rând a fost dorința de a avea șansa unei educații mai bune, (...) de a trăi în alt mediu, de a-mi măsura puterea de muncă alături de unii dintre cei mai buni studenți din lume", spune acesta despre decizia sa de a pleca la facultate în Statele Unite ale Americii.

Costurile educației sale — aproximativ 30.000 de dolari pe an la acel moment — au fost acoperite în parte de împrumuturi ale părinților și bunicilor săi.

"E foarte greu să spui 'Nu' când vine în poștă scrisoarea de admitere de la o universitate de top și cred și sper că fiecare tânăr român care are o asemenea oportunitate să poată face efortul de a acoperi aceste costuri prin sprijinul familiei, prin crowdfunding, sau prin burse de merit. Sunt profund recunoscător tuturor celor care m-au sprijinit, pentru că acest tip de educație îți poate deschide uși în toată lumea. De altfel, ca urmare a rezultatelor mele de la Stanford, Universitatea Harvard a suportat o mare parte a costurilor aferente programului de dublu-masterat pe care l-am urmat", adaugă el.

În prezent, Burduja lucrează la sediul central din Washington al Băncii Mondiale, are o familie împărțită între Statele Unite ale Americii și România și speră că va aplica ceea ce a învățat la Stanford și Harvard pentru cauze bune și de multe ori legate de țara sa.

Burduja a ales, după Colegiul Național Mihai Viteazul (București), Statele Unite ale Americii în parte și datorită domeniului de care era interesat — dezvoltarea democrației în diferite țări ale lumii.

"Aveam 4 ani și ceva la Revoluție, eram la Piatra Neamț cu familia, într-un mediu oarecum ferit de violențe, dar m-a marcat foarte mult acel eveniment. Au venit anii '90 cu tulburările și deziluziile specifice și am rămas cu acea idee că România a ratat șanse majore de dezvoltare, cel puțin în comparație cu ce au realizat alte țări din regiune și nu numai (Polonia, Turcia, India, Brazilia etc.). Am căutat un răspuns la întrebarea 'Ce putea merge mai bine?'... cam asta e ce m-a adus la Stanford și apoi la Harvard", spune tânărul.

La Stanford, Burduja l-a întâlnit pe Larry Diamond, unul dintre cei mai activi și importanți teoreticieni ai studiilor democrației, profesor care i-a devenit ulterior mentor. Deși în mediu american, Sebastian Burduja și-a axat lucrările de la Stanford și Harvard pe fenomene din spațiul românesc, în special corupția.

"Corupția este un factor de risc major pentru stabilitatea unui sistem democratic și pentru dezvoltarea economică. Dacă oamenii nu au încredere că democrația este în beneficiul lor, atunci sistemul se erodează, își pierde din legitimitate și poate da naștere la fenomene extremiste", afirmă acesta.

Potrivit lui Burduja, conform Eurobarometrului pe tema corupției din 2013, în România, 93% dintre cei chestionați vedeau corupția ca pe o problemă foarte importantă și 57% se confruntau cu ea zi de zi.

"Poate vor mai trece niște ani până la combaterea completă și eficientă a acestui fenomen", spune Burduja, care se imaginează, în viitorul apropiat, în România. "Am încercat să rămân implicat în societatea românească atât în cariera profesională, cât și prin LSRS. Cred că, în mare, distanța ne ajută să ne detașăm de agitația de zi cu zi din țară și să găsim soluții la problemele de dezvoltare ale României, într-un context mai larg. Dorul de țară crește proporțional cu distanța", recunoaște Burduja.

Articol apărut în publicația Agerpres, scris de Oana Ghiță și editat de Georgiana Tănăsescu

Continuarea articolului: UPDATE ROMÂNIA Sebastian Burduja: Atunci când ți s-a dat mult, trebuie să dai mult înapoi

Fii primul care comentează

Vă rugăm să vă verificaţi email-ul pentru a vă activa contul.