Blog | Sebastian Burduja

Blog

Vremea cetăţenilor nu trece niciodată

S-a vorbit mult pe tema votului de acum câteva zile din Parlament pentru alegerea preşedintelui Consiliului Legislativ. Odioasă nominalizarea din partea partidului care controlează Parlamentul, asta este cert. Şireată distragerea atenţiei publice înspre zona PNL-USR, când de fapt subiectul esenţial era că partidul care l-a propus pe Iordache nu se reformează decât de formă, cu o spoială ieftină, de ochii lumii. Pe cine să mai păcălească?

Mie unuia întreaga dezbatere mi-a amintit de un demers pe care l-am iniţiat în 2015 - iniţiativa cetăţenească i74 pentru vot la vedere în Parlamentul României. A fost, în fapt, prima iniţiativă cetăţenească pentru consolidarea democraţiei româneşti după 1990. Mă bucur că efortul nostru de atunci a inspirat, ulterior, iniţiative de tipul „fără penali”, pe care, de altfel, le-am susţinut fără echivoc. Aici veţi regăsi textul prin care am anunţat atunci lansarea i74, împreună cu colegii din Fundaţia CAESAR. Iar aici este clipul video explicativ prin care făceam apel pentru semnături.

Citeşte mai mult

Scrisoare pentru cei 3.180 de primari aleși din toată țara

Românii și-au ales primarii: cei pe mâna cărora va fi destinul comunității lor în următorii patru ani. După o campanie complicată, cu restricții și provocări de toate felurile, și o zi a votului cu multe tensiuni, avem 3.180 de primari noi sau realeși care își vor prelua foarte curând atribuțiile și vor avea în mâini, la propriu și la figurat, soarta celor în slujba cărora sunt. 

Recomandările din această scrisoare sunt un mix de idei pe care le-am acumulat în experiența profesională de la Banca Mondială, alături de colegii mei de acolo, cu gânduri de cetățean și de om politic implicat în viața cetății.

N-am pretins niciodată că aș deține adevărul absolut. Dar cele de mai jos pot fi un punct de plecare, fără partizanat politic, mai ales pentru primarii aflați la un început de drum nou. Cu o singură condiție: să înțeleagă că politica nu este despre politicieni, ci despre cetățeni. Deci să-și slujească semenii și nimic mai mult, în fiecare clipă.

Citeşte mai mult

Planul pentru România. Pilonul 4: România sigură

Când mă gândesc la viitor, primul concept care îmi vine în minte este siguranța. Un viitor sigur. O lume sigură. O țară sigură. Nu (doar) din punct de vedere al apărării naționale, ci și prin prisma modului în care trăim, muncim, evoluăm. O economie sigură.

Toate acestea au nevoie de un plan. Am pus temelia Planului pentru România chiar în primul articol din această serie. O temelie care stă pe trei elemente nenegociabile: deschidere, democrație, responsabilitate. Am continuat, pe larg, cu pilonii acestei construcții: inovare, conectivitate, sustenabilitate. În episodul de astăzi voi detalia ultimul pilon al acestei construcții: România sigură.

Citeşte mai mult

Planul pentru România. Pilonul 3: România verde

Orice discuție despre redresarea economiei trebuie să aibă în vedere, obligatoriu, răspunsuri la crizele ecologice și climatice ale acestor timpuri. Aceste teme nu sunt noi pe agenda publică, cel puțin nu în Occident. În contextul pandemiei de coronavirus, 18 state membre UE s-au pronunțat deja pentru păstrarea Pactului ecologic european (European Green Deal) în centrul planului de relansare economică europeană, ca vector principal pentru trecerea la o economie circulară, promovarea biodiversității și reducerea poluării. România s-a alăturat acestei inițiative, în contradictoriu cu alte state din Europa de Est, demonstrând viziune și preocupare pentru a răspunde la o așteptare imensă a românilor (tema protejării pădurilor), dar și aliniere la parcursul european.

Citeşte mai mult

Planul pentru România. Pilonul 2: România conectată

„În pregătirea unei bătălii, mi-am dat seama de nenumărate ori că planurile sunt zadarnice, dar planificarea este vitală”. Sunt cuvintele Generalului Dwight D. Eisenhower, cel de-al 34-lea Președinte al Statelor Unite ale Americii. Omenirea și România sunt deja angajate astăzi într-o luptă neconvențională, într-o profundă criză sanitară, socială și economică, probabil cea mai grea provocare de la marea criză economică din anii 1930 încoace. Mizele sunt multiple, de la dezvoltare economică la securitate națională, având în vedere competiția globală tot mai acerbă pentru resurse.

Ce are România de făcut? Încă de la începutul lunii aprilie, am expus în spațiul public ideea unui Plan pentru România, o viziune bazată pe trei principii de temelie: democrație liberală, într-un context regional tot mai apăsat de tentația bocancului autoritar; deschidere către exterior, într-un context global deturnat către izolaționism și populism; și responsabilitate individuală, într-un context social tot mai ancorat în reflexul de a aștepta și de a cere pentru sine, în loc de a oferi și de a face pentru alții.

Citeşte mai mult

Planul pentru România. Pilonul 1: România inovatoare

România este la răscruce și este condamnată să nu (mai) greșească. În apele tulburi ale crizei multiple în care ne regăsim, putem să jucăm la „merge și-așa” și „nu se poate face nimic aici”, sau putem să ne jucăm șansa vieții: să reașezăm economia românească pe fundamente solide, lăsând în urmă modelul economic susținut artificial de consum și de pomeni populiste și mizând în schimb pe investiții masive în domeniile strategice.

Încă de la debutul acestei crize, am spus că trebuie să o transformăm într-o oportunitate. Pentru asta avem nevoie de un Plan pentru România. În primul episod am scris despre o temelie bazată pe trei principii clare: democrație, deschidere, responsabilitate. În al doilea episod am așezat pe această temelie patru piloni de susținere a unui nou model economic:  România inovatoare, România verde, România conectată și România sigură.

Citeşte mai mult

Din nou prin noi înșine: ce putem face noi pentru țară?

În urmă cu aproape 60 de ani, unul dintre cei mai puternici lideri politici ai lumii, John F. Kennedy, rostea într-un discurs considerat printre cele mai bune din istorie o frază ce avea să dăinuie peste decenii: „Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, întreabă ce poţi face tu pentru țară”. Al 35-lea președinte al SUA a fost și este un simbol al idealismului, iar mandatul său a marcat un punct de reper în istoria SUA, o perioadă de renaștere și restart. Inspirați de cuvintele lui Kennedy, generații întregi de americani s-au pus în slujba țării, inclusiv prin celebrul program de voluntariat Peace Corps.

Citeşte mai mult

Planul pentru Romania (II). Pilonii

Traim cele mai importante momente ale ultimelor decenii. Avem sansa sa facem parte dintr-o generatie privilegiata, pentru ca ceea ce facem acum va schimba soarta Romaniei - intr-o directie sau in alta. Suntem asadar chemati de timpuri si condamnati sa reusim.

Pe termen scurt, trebuie sa salvam vieti si standarde de viata. Vital, dar insuficient. Urmeaza ziua de maine, iar Romania trebuie sa plece din bloc-start in noua economie post-coronavirus.

Pentru asta are nevoie de un Plan.

Citeşte mai mult

Şi dacă începem să ne facem bine?

În fiecare zi, la ora 13.00, cu doza firească de îngrijorare, aşteptăm informarea de la Grupul de Comunicare Strategică privind evoluţia pandemiei de COVID-19 în România. Câţi infectaţi au apărut în ultimele 24 de ore? Câte persoane s-au vindecat? Câţi români şi-au pierdut viaţa în lupta cu acest virus?

Tresărim de fiecare dată când primim alerte de la site-urile de ştiri, informări sau mesaje. Pentru mulţi dintre noi sunt doar cifre. Statistici seci care ne arată pe un grafic în ce stadiu mai e curba pandemiei. Pentru cei rămaşi în urmă, care au pierdut pe cineva drag, în spatele cifrelor sunt doruri şi dureri, care nu pot fi compensate de nimic. 


Citeşte mai mult

Lumea la răscruce. De ce parte a istoriei va fi România de data asta?

La Harvard Business School am avut șansa să absolv un curs celebru – „Leadership autentic”, bazat pe metodologia legendarului Bill George. Unul dintre conceptele sale fundamentale este cel de crucible – răscruce. La răscruce, în general un moment tragic, oamenii învață că viața lor este marcată de incertitudini, că nu pot avea control asupra fiecărui aspect. Că există momente în care viața îi va pune în genunchi. Întrebarea este ce alegem să facem din acel punct: abandonăm lupta sau ne ridicăm mai puternici decât oricând?

Lumea întreagă este astăzi la răscruce. Și are de ales între izolaționismul distructiv și cooperarea globală. Să ne imaginăm o lume în care statele ar fi conlucrat îndeaproape, pe baza mecanismelor multilaterale deja existente (ONU, Organizația Mondială a Sănătății etc.). O lume în care toate informațiile ar fi fost puse la dispoziție din ziua 1, în care resursele lumii s-ar fi distribuit inteligent și eficient. Într-o astfel de lume nu am fi avut peste 3 milioane de infectați și peste 200.000 de morți în doar câteva luni.

Citeşte mai mult