Blog

Liderul PNL Sector 1, Sebastian Burduja, s-a declarat siderat de comportamentul actualului primar al Sectorului 1, Clotilde Armand. „Spre deosebire de PSD, noi vrem transparență – totala. Iar cetățenii trebuie sa stie adevarul si sa judece singuri”, a precizat Burduja, care, în context, a opinat că „nu credea ca astfel de manifestări sunt posibile în anul 2021, de la un primar care a câștigat alegerile într-un parteneriat”.

Suntem mai dezbinați ca oricând. Aceste este adevărul dur de la care încep această pledoarie pentru unitate. O pledoarie onestă, într-un timp asaltat de prea multe etichete și prejudecăți. Ultimii ani și în special pandemia au creat prăpăstii prea adânci între noi. Și uităm prea des sensul cuvântului împreună. 

Cea mai mare capcană care este întinsă, abil, românilor, de peste 30 de ani, este uriașa diversiune potrivit căreia “toate partidele sunt la fel”. Că nu contează partidul, candidatul, omul din spatele candidatului. Că în ciuda votului nostru, după fiecare ciclu de alegeri, va fi la fel de rău. Oricare ar fi opțiunea noastră.

Joe Biden este oficial al 46-lea Președinte al Statelor Unite ale Americii. Așa cum ne-a obișnuit, America a ieșit mai puternică din această criză. Preluarea puterii de către noua administrație a reușit, democrația a rezistat. Datorită unor oameni curajoși precum Mike Pence (de altfel, aceștia sunt cei care rămân în istorie), dar și a părinților fondatori, autorii constituției americane, care au prevăzut acum câteva secole inclusiv scenarii de tipul unei tranziții belicoase.

Mandatul lui Biden începe cu așteptări uriașe, într-o Americă dezbinată și zdruncinată de pandemie și criza economică. Iar șansa României de a se adapta rapid la noile repere, de a continua și chiar începe noi proiecte în cadrul parteneriatului strategic nu poate fi lăsată la voia întâmplării. Cum arată noua Americă și care va fi locul nostru?

O seară ca oricare alta. La un moment dat, îmi sună telefonul. Un fost coleg de la Stanford îmi spune să dau drumul la televizor, pentru că ceea ce se întâmplă în Washington este pur și simplu șocant. „Aceasta nu este America”, îmi mai spune și mă lasă mut de uimire, după cum m-au lăsat și imaginile pe care le-am urmărit până târziu în noapte, alături de o lume întreagă.

S-a vorbit mult pe tema votului de acum câteva zile din Parlament pentru alegerea preşedintelui Consiliului Legislativ. Odioasă nominalizarea din partea partidului care controlează Parlamentul, asta este cert. Şireată distragerea atenţiei publice înspre zona PNL-USR, când de fapt subiectul esenţial era că partidul care l-a propus pe Iordache nu se reformează decât de formă, cu o spoială ieftină, de ochii lumii. Pe cine să mai păcălească?

Mie unuia întreaga dezbatere mi-a amintit de un demers pe care l-am iniţiat în 2015 - iniţiativa cetăţenească i74 pentru vot la vedere în Parlamentul României. A fost, în fapt, prima iniţiativă cetăţenească pentru consolidarea democraţiei româneşti după 1990. Mă bucur că efortul nostru de atunci a inspirat, ulterior, iniţiative de tipul „fără penali”, pe care, de altfel, le-am susţinut fără echivoc. Aici veţi regăsi textul prin care am anunţat atunci lansarea i74, împreună cu colegii din Fundaţia CAESAR. Iar aici este clipul video explicativ prin care făceam apel pentru semnături.

Românii și-au ales primarii: cei pe mâna cărora va fi destinul comunității lor în următorii patru ani. După o campanie complicată, cu restricții și provocări de toate felurile, și o zi a votului cu multe tensiuni, avem 3.180 de primari noi sau realeși care își vor prelua foarte curând atribuțiile și vor avea în mâini, la propriu și la figurat, soarta celor în slujba cărora sunt. 

Recomandările din această scrisoare sunt un mix de idei pe care le-am acumulat în experiența profesională de la Banca Mondială, alături de colegii mei de acolo, cu gânduri de cetățean și de om politic implicat în viața cetății.

N-am pretins niciodată că aș deține adevărul absolut. Dar cele de mai jos pot fi un punct de plecare, fără partizanat politic, mai ales pentru primarii aflați la un început de drum nou. Cu o singură condiție: să înțeleagă că politica nu este despre politicieni, ci despre cetățeni. Deci să-și slujească semenii și nimic mai mult, în fiecare clipă.

Când mă gândesc la viitor, primul concept care îmi vine în minte este siguranța. Un viitor sigur. O lume sigură. O țară sigură. Nu (doar) din punct de vedere al apărării naționale, ci și prin prisma modului în care trăim, muncim, evoluăm. O economie sigură.

Toate acestea au nevoie de un plan. Am pus temelia Planului pentru România chiar în primul articol din această serie. O temelie care stă pe trei elemente nenegociabile: deschidere, democrație, responsabilitate. Am continuat, pe larg, cu pilonii acestei construcții: inovare, conectivitate, sustenabilitate. În episodul de astăzi voi detalia ultimul pilon al acestei construcții: România sigură.

Orice discuție despre redresarea economiei trebuie să aibă în vedere, obligatoriu, răspunsuri la crizele ecologice și climatice ale acestor timpuri. Aceste teme nu sunt noi pe agenda publică, cel puțin nu în Occident. În contextul pandemiei de coronavirus, 18 state membre UE s-au pronunțat deja pentru păstrarea Pactului ecologic european (European Green Deal) în centrul planului de relansare economică europeană, ca vector principal pentru trecerea la o economie circulară, promovarea biodiversității și reducerea poluării. România s-a alăturat acestei inițiative, în contradictoriu cu alte state din Europa de Est, demonstrând viziune și preocupare pentru a răspunde la o așteptare imensă a românilor (tema protejării pădurilor), dar și aliniere la parcursul european.