România la răscruce: e vremea cetățenilor
Om bun, ai îndurat prea mult și prea multe. Ți-ai pus speranțele în ei, crezând mereu că următorii vor fi altfel. Că poate vor înțelege ce înseamnă să te reprezinte și să aibă șansa de a-ți face viața mai frumoasă și mai ușoară. Sau măcar să te lase în pace, să nu-ți pună piedici la tot pasul.
Cu „răul cel mai mic” ai dat din rău în mai rău. Iar ei și-au bătut joc de tine. Te-au mințit și te-au ucis puțin câte puțin în fiecare zi. Cu aroganța lor. Cu incompența lor. Prin corupția lor. Prin prostia lor.
Au trecut aproape 26 de ani, ca într-o clipă parcă. Mai mulți ani decât aveau mulți dintre cei dispăruți dintre noi vineri seara. Mai știi ce ne ziceau părinții și bunicii atunci, în decembrie ‘89? Plângeau de bucurie că măcar noi vom avea șansa să o ducem mai bine. LI-BER-TA-TE urlam într-un glas printre gloanțe. 1.166 de lumânări aprinse în sufletele noastre, una pentru fiecare martir al Revoluției Române.
După 26 de ani ne întrebăm amarnic: ce fel de stat e cel care nu știe să aibă grijă de cetățenii săi? Oricare dintre noi puteam fi în Colectiv vineri seara, într-un local care n-ar fi trebuit să fie autorizat niciodată. Sau pe Valea Oltului, cu o singură bandă pe sens, în coloană de tiruri, acroșați din contrasens într-o clipă de neatenție. Sau pe un pat mizerabil la Spitalul Județean Sibiu, temându-ne să mergem la toaletă și întrebându-ne dacă mai sunt medicamente. Sau într-o bancă ruptă la școala din Fâstâci, județul Vaslui, înghetând de frig și răbdând de foame de cunoaștere, cu visurile noastre cu tot. Sau într-un avion în Apuseni, prăbușiți din misiunea de a salva vieți, așteptând în zadar să vină alții să ne salveze pe noi. Se umple țara de lumânări, din vârful munților până la malul mării. Da, corupția și incompetența ucid.
Un lucru e sigur în aceste nopți de noiembrie: așa nu se mai poate. România de azi e la răscruce: ori apăsăm butonul de restart, ori e game over.
Om bun, apasă butonul. Acum ori niciodată. Nu te lăsa păcălit de demisii şi de forme fără fond. Nu e prima dată când se schimbă totul aparent, dar de fapt nu se schimbă nimic. Nici nu se poate schimba nimic până nu ne implicăm, fiecare dintre noi, în schimbarea profundă a României. Aşa că lasă deoparte temerile. Gata cu pasivitatea. Uită tăcerea. Prinde curaj şi (re)capătă-ţi încrederea în tine, în ceilalţi şi în România pe care o dorim cu toţii. România democratică şi prosperă, România din care copiii noştri nu vor mai fi nevoiţi să plece ca să-şi împlinească visurile. Implică-te. Schimbă(-i). Trage-i la răspundere. Ai grijă de ţara ta.
Curaj! E #vremeacetatenilor.