|
„O carte extrem de necesară, cu totul remarcabilă prin claritate conceptuală, rigoare metodologică, perspectiva istorică bine conturată și, ceea ce mi se pare esențial, inteligența morală. Este, după știința mea, cea mai pătrunzătoare și coerentă discuție a factorilor endogeni și exogeni care au influențat și vor continua să influențeze variațiile corupției în Romania.
 O recomand cât pot de călduros politicienilor, jurnaliștilor, oamenilor legii, studenților și profesorilor. Eu unul am ieșit îmbogățit citind această carte.”
– Vladimir Tismăneanu, Profesor de Politică Comparată și Director al Centrului pentru Studierea Societăților Postcomuniste, Universitatea Maryland
______________________________________
„Sebastian Ioan Burduja este un profesionist foarte competent, care asociază instrucția academică americană de vârf, ultra-rațională și comprehensivă, cu rara clarviziune emoțională, empatică pentru traseul agravat al evoluției României. Profesionistul și învățatul au de-a face și cu militantul civic în această operațiune, deloc subminată, ci întărită, de un fel de „silver line” al patriotismului înnoit.
Sebastian Burduja este mesagerul autorizat, oricât de necunoscut încă, al unei lumi noi, crescută pe vechile dureri ale catastrofelor tranziției românești, pe care le scanează, de aproape, de departe, le demontează și respinge, ca sa nu se mai repete.
Cartea sa va fi percepută, sunt sigur, ca mesajul ultimativ aruncat în sticla unui gest de despărțire revoltată, dar, implicit, și de regăsire dorită, departe, în marea neagră a crizelor de creștere ale României democrate. Când va fi descoperit, la sfârșitul lecturii, acest comunicat doct, complet și aproape disperat va fi considerat, sunt sigur, de congeneri, părinți, administratori, justițiari, politicieni și cetățeni, tineri și vârstnici ca pe o soluție salvatoare valabilă în patria veșnic fără pereche a fiilor ei acum învrăjbiți.”
– Emil Hurezeanu, scriitor și publicist, membru al Consiliului Director al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, fost Director al Departamentului român Radio Free Europe, München,fost Director al Serviciului român Radio Deutsche Welle, Köln
________________________________________
„Sebastian Burduja aduce în dezbatere o constatare pe cât de incomodă, pe atât de importantă: România va fi o democraţie autentică şi robustă numai atunci când se va baza cu precădere pe factori endogeni în efortul de reducere a corupţiei. Lucrarea sa este o incursiune lucidă şi curajoasă în istoria post-decembristă a ţării, cu observaţii extrem de bine documentate despre rolul şi impactul presiunilor Uniunii Europene în încercările de combatere a fenomenului, despre evoluţia instituţiilor democratice, a justiţiei, a presei şi a societăţii civile din perspectiva consolidării unui cadru anticorupţie viabil. Mai mult, prin tratarea situaţiei din România în context regional şi internaţional, volumul oferă şi un cadru teoretic, care va constitui cu siguranţă o referinţă în demersuri similare viitoare.
 Însă poate cea mai importantă contribuţie este invitaţia pe care o lansează către mediul privat de a-şi coaliza resursele în combaterea corupţiei pe partea de ofertă, ca parte a unui plan multidimensional, menit să combată eroziunea încrederii şi, în consecinţă, să prevină slăbirea democraţiei.”
– Vasile Iuga, Managing Partner for South-Eastern Europe and Country Managing Partner of PricewaterhouseCoopers România
________________________________________
„A defini volumul lui Sebastian Burduja drept un compendiu al anticorupției românești ar fi cu totul reducționist, simplificator. Prin surse (referințe maximale ale domeniului), prin montajul academic al ideilor, prin scriitura și dublul atac sincronic și diacronic al fenomenului, prin consistență, acest studiu complex se apropie mai degrabă de ideea de tratat.
Viziunea cu totul specială este consolidată de poziția privilegiată cultural a autorului: el compune vectorii demersului într-un permanent periplu între sursa cunoașterii (Washington) și sursa fenomenului studiat (București). Din această întrepătrundere, amplificată de forța minții autorului, rezultă și caracterul original – utilitatea practică a lucrării. Fiindcă, dincolo de inventarul problemelor și instituțiilor, Sebastian Burduja propune soluții pentru eradicarea corupției, devenind un lansator de idei practice și de metodologii de aplicare.
Coaliția pentru Certificarea Companiilor Curate este numai una dintre aceste idei de care luasem cunoștință în urma cu câțiva ani, la un prânz cu autorul lucrării, și pe care astăzi o regăsesc completată și structurată în interiorul coperților, dar și în plină procedură de decolare prin Centrul Român de Politici Europene și Fundația Romanian Business Leaders sau Clubul Romania (în alt plan) – semn ca teoreticianul Sebastian Burduja este dublat în permanență de omul de acțiune care își dorește visul transformat în realitate.
 Trăitor în mainstream-ul global al ideilor, sondor meticulos al interstițiilor și subtilităților, Sebastian Burduja propune și transpune designul unei noi epoci, grefată pe un nou tip de conștiință. Între speranță și deziluzie, Sebastian Burduja alege calea acțiunii întărite de cunoaștere. Un indiciu serios că nici personajul și nici lucrarea sa nu vor face casă bună cu anonimatul.”
– Marius Stoian, publicist, Fondator al Clubului România
________________________________________
„De ce am întârziat? De ce suntem (doar) aici după douăzeci și cinci de ani de tranziție? Cine ține frâna de mână trasă? De ce avem sentimentul că putem mai mult ca națiune, dar că aproape tot timpul ceva ne trage în jos? Ce este acel ceva? Nu sunt întrebări ușoare, și cine are răspunsul are cheia tranziției noastre greoaie și împleticite către o societate dinamică și un sistem politic reprezentativ și eficient. Sebastian Burduja nu se teme de provocări și nu evită întrebările grele. Dimpotrivă, ele îl stimulează. Cartea de față ne oferă perspectiva lui despre lunga tranziție românească.
Moștenirea comunistă a viciat începutul transformărilor din anii nouăzeci. Proprietatea de stat devenea brusc a nimănui, sau, mai precis, a celor care, sub masca jocului democratic, au început sistematic să spolieze „averea națională” și să deturneze către buzunarele proprii fondurile publice. Corupția a pervertit aproape totul, începând cu modul de a face politică și terminând cu modul de a face business în această Românie care se afla între două lumi. Povestea se putea încheia aici, odată cu speranţele iţite timid în zorii neguroşi ai anilor nouăzeci. Sebastian Burduja arată de ce România rămâne în bună măsură paradoxală. Magnetismul Vestului, dorinţa de a reveni în lumea bună, spectrul luminos al Europei, au forţat elita politică – în bună măsură coruptă şi ineficientă – să adopte comportamente, atitudini şi posturi noi. Miza cărţii de faţă este ilustreze sec, dar apăsat şi sistematic, cât de mult a însemnat pentru dezvoltarea României procesul de integrare europeană. În atenţia lui Sebastian Burduja se află aproape exclusiv fenomenul corupţiei, dar tot el oferă indicii că acest proces a avut un impact pe o scară de a cărei magnitudine poate nici nu suntem conştienţi.
Deziluziile menţionate în titlul cărţii provin mai ales din faptul că, odată cu aderarea efectivă a României la Uniunea Europeană, frâna a fost trasă din nou. Vechile metehne reveneau încet la suprafaţă şi, aşa cum insistă şi Sebastian Burduja în cartea de faţă, începeau să apară dubii despre ireversibilitatea proceselor de transformare derulate în special în anii premergători aderării la Uniunea Europeană. Este nevoie în continuare de factori exogeni pentru a menţine viteza de schimbare şi a finaliza procesele de transformare începute? se întreabă Sebastian Burduja. Ce facem dacă setul de constrângeri activat în perioada de negociere pentru integrarea în Uniunea Europeană nu mai este funcţional? Evident, singura soluţie pe termen lung, în opinia lui Sebastian Burduja, sunt factorii endogeni care să menţină presiunea pentru transformare şi să genereze eficienţă în lupta împotriva corupţiei, principalul flagel în calea modernizării autentice a României, în opinia lui Sebastian Burduja. Autorul nu se opreşte doar la a exprima un deziderat şi avansează o posibilă (şi inedită) soluţie în acelaşi timp.
Probabil secţiunea cea mai interesantă a cărţii este cea în care autorul propune înfiinţarea Coaliţiei de Certificare a Companiilor Curate. Este locul în care vâna „harvardiană” a lui Sebastian Burduja iese cel mai bine la iveală. El nu se mulţumeşte doar să constate, face o propunere cu un puternic caracter practic. Ce ar fi dacă am combate corupţia pe partea „de ofertă”? Ce ar fi dacă toate companiile în primă fază s-ar coaliza şi ar cădea de acord să nu mai dea mită oficialilor? Soluţia este mai puţin utopică decât ar părea la prima vedere. Ce-ar fi, mai apoi, dacă toţi cetăţenii ar forma o coaliţie asemănătoare?
 Abordarea lui Sebastian Burduja ne face să punem în planul doi deziluziile şi să lăsăm mai mult loc speranţelor de care vorbeşte în titlu. Speranţele că societatea românească, instituţiile şi elita politică vor găsi resurse în interior pentru a scăpa de flagelul corupţiei şi a merge înainte către o modernitate autentică, europeană. Cartea lui este unică din acest punct de vedere şi nu trebuie ratată.”
– Laurențiu Ștefan, Profesor colaborator al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti, Consilier al Președintelui României pentru politică internă
________________________________________
„Bunul renume al mediului de afaceri românesc este principala victimă a corupției. În prezent, mai mult ca niciodată, firmele românești realizează că ele sunt cele care suportă costurile lipsei de integritate a câtorva și, în consecință, ele sunt cele care trebuie sa preia inițiativa luptei anticorupție.
În acest spirit, Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a propus un cod de conduită opțional care atrage atenția asupra necesității „unei etici de afaceri bazate pe încredere, principii morale, integritate, respectul partenerilor si toleranță zero la corupție”.
Mergând mai departe în această direcție și pe baza cunoștințelor și experienței dobândite lucrând în instituții de mare prestigiu internațional, Sebastian Burduja propune o soluție pragmatică: constituirea unei coaliții de certificare în materie de integritate, pornită de jos în sus de firmele românești, ca rezultat al unui efort organic de transformare a mediului de afaceri.
 Credem că aceasta trebuie să fie prioritatea organizațiilor reprezentând oamenii de afaceri români și străini care acționează în România. În acest sens, AOAR se declară gata să analizeze modalitățile concrete de implementare a soluțiilor expuse în cartea Între speranță și deziluzie.”
– Florin Pogonaru, Președinte, Asociația Oamenilor de Afaceri din România
________________________________________
„Sebastian Burduja aduce o binevenită rigoare academică și logică în dezbaterea publică din România referitoare la corupție. Într-un spațiu public dominat de isterie și de vocile celor interesați și puternici, care refuză egalitatea în fața legii, munca lui Sebastian Burduja e un semn de bine că generațiile viitoare înțeleg miza etică a luptei care se dă de câțiva ani în România.
La prestigioasele școli la care a studiat, Sebastian Burduja putea să aleagă ca teme de cercetare multe alte zone călduțe, unde nu există nici controversă reală, nici mize adevărate. A ales însă tema corupției. Și a adus în această zonă un întreg aparat critic și academic de citire a realității românești.
Văzută prin această lentilă, realitatea e mai clară. Sebastian Burduja ajunge la concluzii solide și la explicații nuanțate – remarc, de pildă, explicațiile complexe și credibile ale modului în care aderarea la Uniunea Europeană a influențat lupta anticorupție din România, chestiune de care m-am ocupat și eu la nivel academic și civic.
Faptul că Sebastian Burduja ajunge la concluzii congruente arată că, dacă instrumentul critic e bine folosit și dacă există onestitate intelectuală, călătorul ajunge în același punct al hărții indiferent pe ce cărare o apucă.
– Cristian Ghinea, Director, Centrul Român de Politici Europene
______________________________________
„Lucrarea tânărului Sebastian Burduja – absolvent al Universităţii Stanford – reprezintă o necesară completare a literaturii de specialitate pe tema corupţiei în România postcomunistă. Bazat pe un aparat teoretic solid şi de actualitate, studiul prezintă în detaliu relaţia dintre procesul de democratizare şi cel al luptei anticorupţie, luând în considerare o serie de factori precum moştenirea trecutului apropiat, tumultuosul context politic intern, cultura politică a elitelor locale şi influenţa unor organisme şi instituţii internaţionale. Pe lângă date statistice ori de sondaj referitoare la percepţii şi evaluări asupra fenomenului autohton al corupţiei, studiul se bazează şi pe date calitative provenind din 60 de interviuri individuale în profunzime, realizate de autor cu politicieni, funcţionari publici (inclusiv foşti procurori), oameni de afaceri, reprezentanţi ai mass-media şi activişti ai unor ONG-uri.
 Am convingerea că lucrarea va constitui o resursă bibliografică importantă pentru toţi cei interesaţi de fenomenul corupţiei în România anilor 1990-2008 (studenţi, experţi, politicieni, jurnalişti sau publicul larg).”
– Cătălin Augustin Stoica, Conf. Univ. Dr., Departamentul de Sociologie al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative Director General, Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS)
________________________________________
„Este o carte ce trebuia scrisă! Este fundamentată științific și scrisă cu emoție. Este o carte pentru toți cei ce au curajul de a visa si forța de a acționa, pentru toți cei care exprimă în vorbe și vibrează in adâncul sufletului punându-si întrebarea «Ce fel de Românie vrem?». Eu simt optimismul cărții, nu doar prin prisma generației autorului, dar mai ales prin firele profunde de încredere că suntem pe un drum definitiv bun.
Este un manifest, o angajare a unei generații tinere, acum la maturitate, conștientă că are forța să inspire și libertatea de a acționa. Acum!”
 – Adrian Curaj, Profesor universitar, Catedra Managementul Cercetării, Universitatea Politehnică din București Director General, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării
________________________________________
„Lucrarea lui Sebastian Burduja e un proiect ambițios: își propune să aducă, pe fundamentele științei politice, un răspuns la o întrebare pe care mediul academic în România se străduiește, de asemenea, să o dezlege (și are, de aceea, potențialul unei contribuții substanțiale la aceste eforturi). Ce șanse poate avea generația născută în preajma lui 1989 sau imediat după de a sparge cercul vicios al unei societăți funcționând pe o dublă paradigmă: pe de o parte, regimul democratic, clamat și asumat formal de întreaga clasă politică postcomunistă, iar pe de altă parte, articularea cotidiană, tacită, a unui sistem premodern de distribuire si menținere a puterii politice, întemeiat pe venalitatea funcțiilor, pe corupție și rețele de patronaj? Unde s-a greșit în cei 25 de ani de la căderea oficială a regimului comunist, în gestionarea puterii și în controlul acesteia? Autorul sugerează un posibil răspuns, trecut prin filtrul propriei cercetări și al argumentelor științifice – integrarea europeană a impus, măcar la primul nivel al moravurilor instituționale, o disciplină formală, care ar putea sfârși prin impunerea sa în practicile administrației cotidiene. Nu este vorba numai de o presiune la nivel oficial, ci mai ales de aceea, mai puțin vizibilă, dar cu atât mai eficientă, a demersurilor informale și difuze exercitate de Uniunea Europeană mai cu seamă în perioada de pre-aderare.
Prin coerența și chiar eficacitatea – conform analizelor autorului – măsurilor de reformă cerute de instituțiile europene, România a început să răspundă unor stimuli pe care nu-i mai putea ignora. În analiza lui Sebastian Burduja, momentul 2004 – ratarea invitației de aderare la UE – este unul decisiv în reconstruirea unui model modern al regimului politic românesc. E atingerea unei mase critice a corupției devenite sinonimă cu guvernarea și care coincide, în mod optimist, cu reurcarea pantei. În ce măsură însă ieșirea din paradigma premodernă este ireversibilă? Sugestia autorului pare să indice direcția selectării unui leadership autentic: acum, mai mult ca oricând, devine evident că principala nevoie a României este identificarea și implicarea liderilor autentici în arena publică.
 Rămâne de văzut în ce măsura se poate însă conta pe establishment-ul politic românesc pentru ducerea la bun sfârșit a acestei acțiuni: spectacolul public al zilelor noastre e o necontenită reamintire a rătăcirii prin ezitanta și fragila democrație românească.”
– Raluca Alexandrescu, Lector universitar, Facultatea de Științe Politice a Universității din București
________________________________________
„Lucrarea lui Sebastian Burduja este binevenită în peisajul scrierilor românești despre corupție și anticorupție. Analiza din perspectiva instituțională, sistemică, de la nivelul elitelor, conduce la concluzia că decidenții noștri nu prea știau cum sau nu prea voiau să se lupte cu problema corupției, dar presiunile Uniunii Europene i-au obligat să-și pună mintea la contribuție. Din fericire, decidenții români s-au bucurat și de sprijinul, respectiv presiunea, organizațiilor societății civile, așa încât rezultatele instituționale sunt mult mai bune decât dacă astfel de presiuni n-ar fi existat vreodată. Eu, însă, privesc lucrurile dintr-o altă perspectivă, am o altă abordare asupra subiectului: de la nivelul cetățeanului, încă nu se vede, nu se simte un rezultat concret (…). Așadar, cetățeanul de rând e foarte probabil să fie încă deziluzionat, poate chiar va mai fi încă niște ani de-acum încolo, însă noi, experții, activiștii, analiștii suntem încrezători că sistemul instituțional dă rezultate, iar ele vor începe să se vadă și în buzunarul cetățeanului, în nivelul său de trai.
 Din aceste motive, eu aleg să văd mai degrabă speranța care transpare din lucrarea lui Sebastian Burduja și o recomand tuturor celor interesați de evoluția binomului corupție-anticorupție în ultimii 25 de ani.”
– Codru Vrabie, expert și formator în domeniul bunei guvernări, bunei administrări și în anticorupție, Membru al Asociației Funky Citizens
_______________________________________
„Sebastian Burduja a scris două enunțuri profetice, care mie mi-au dat fiori citindu-i cartea cuvânt cu cuvânt. Primul, la început, consfințind sec un diagnostic crunt pentru România post-1989: ruptura eșuată a României de trecutul său comunist. Și al doilea, către final, articulând cu gust amar morala unui răstimp aproape irosit pe calea noastră ca națiune, de la întuneric spre lumină: mai devreme sau mai târziu, în lipsa unor parteneri onești la nivelul factorilor de decizie, victoriile repurtate cu atâtea sacrificii pentru consolidarea democrației românești și combaterea corupției riscă să se transforme din efemere speranțe în certe deziluzii, ca de atâtea ori pe parcursul ultimului sfert de veac. Între speranța colosală a noului început și deziluziile halucinante – ale noastre, ca societate – stau serii de eșecuri și eșuări girate tâmp ori cinic prin incompetența și impostura letale ale unei clase politice pe care eu o acuz direct, cu subiect și predicat, că poartă la vârf și în adânc răspunderea de neeludat a situării României, acum, în coada Europei. În această cheie, proiectul de cercetare excepțional, semnat de Sebastian Burduja, oferă României noului val două elemente de mare forță: o radiografie științifică impecabilă a fenomenului corupției în România postcomunistă; și o declarație – impresionantă prin curaj și civism – că schimbarea este posibilă prin educație de secol XXI și prin leadership autentic.
 Soluțiile propuse de autor în volumul de față își vor găsi în mod cert materializarea în România redefinită în punctul istoric de inflexiune 16 noiembrie 2014.”
– Marian Staș, Președinte, Asociația Clubul Liderii Mileniului Trei
________________________________________
„Este ascuns in fiecare secol din viața unui popor complexul de cugetări care formează idealul lui, cum în sâmburele de ghindă e cuprinsă ideea stejarului întreg, scria Eminescu. Misiunea generației lui Sebastian Burduja, școlită în libertate, este să ofere României un nou ideal, iar această carte, temeinic documentată, este un bun punct de plecare asupra primului lucru ce trebuie îndreptat.”
 – Sandra Pralong, autor, politolog, activist civic
|
